Sa despicam firul in patru

Scoala nr. 19 „Tudor Arghezi” din Bucuresti, sector 2, a produs spasme nocturne doamnei psiholog Gabriela Romanet. Mai exact, un cabinet de religie provoaca „tulburari psihice”, ne avertizeaza doamna psiholog. „Argumentele” doamnei Romanet sunt la fel de schizofrenice ca si cele utilizate in tomna trecuta de Emil Moise. Textul doamnei se gaseste aici. Din „argumentarea” doamnei Romanet se vede ca dansa are mari handicapuri culturale si antropologice, nu mai spun de handicapurile religioase pentru ca deja dam in lucruri prea inalte si complicam problema. Sa vedem despre ce e vorba.

Profesoara de religie, cu un acord de principiu din partea conducerii scolii, si-a luat libertatea de a transforma un spatiu al statului in biserica, in propria-i biserica. Inteleg ca, din punct de vedere religios, suntem integrati intr-un stat laic, ceea ce inseamna ca fiecare are dreptul si libertatea sa creada in idolul sau simbolul care-l reprezinta pe el si grupul din care face parte. Statul laic, deasemenea, presupune pozitia care o ia fata de cultele religioase, o distanta care sa permita fiecaruia sa aiba libertatea de a alege si sa permita stiintei sa se dezvolte.

In primul rand, un cabinet de religie nu este biserica, stimata doamna psiholog. Biserica e cladirea aia mare cu turla, intelegeti? In al doilea rand, din punct de vedere religios, suntem integrati in religie, doamna, nu in stat. In stat suntem integrati din punct de vedere biologic; din punct de vedere spiritual si religios, suntem integrati in religie, fiecare in religia lui, indiferent care e ea; in ceea ce priveste grupul, in grupuri se integreaza comunistii, adica „grupistii” (Ovidiu Hurduzeu) corectitudinii politice. In al treilea rand, religia nu se opune dezvoltarii stiintei.

Scoala de stat din Romania a devenit un teren care permite bisericii crestin – ortodoxe sa-si creeze noi adepti printre copii si sa-si exercite monopolul. Implementarea religiei ca materie obligatorie in scoala este unul dintre abuzurile facute de stat si de biserica asupra copilului. Intelectul copilului din clasele primare nu poate opera inca cu un intreg sistem metafilozofic, neavand acces la reprezentare si operare cu simboluri filozofice.

Copilul nu diferentiaza intre mit, reprezentare si simbol deoarece capacitatea lui de gậndire opereaza cu simboluri concrete, nu cu cele abstracte. Astfel, copilul traduce educatia religioasa impusa (pentru ca este obligatorie) de scoala in acte concrete. Mesajul transmis copiilor de catre religie si profesorul de religie este ca omul, din nastere, este pacatos (conform „Religie – cultul ortodox. Manual pentru clasa a III – a”, Editura CD PRESS, Bucuresti, 2005, pagina 6). Astfel, aceasta materie obligatorie promoveaza nepermis de mult o constiinta a autoculpabilitatii care trebuie sa-si revendice iertarea prin rugaciune, penitenta si abstinenta. Acest copil va ajunge la adolescenta si la maturitate sa refuze alimentatia, nevoile fiziologice necesare autoconservarii vietii, sa dezvolte tulburari psihice si se va retrage social, aliniindu-se cozilor la biserici pentru a obtine iertare pentru culpabilitati imaginare, fantasmate. Inteleg ca scolii nu-i pasa de acordul meu cu privire la educatia religioasa, confesionala a fiicei mele.

In al patrulea rand, Biserica Ortodoxa nu isi face noi adepti prin predarea religiei in scoli, ci si-i pastreaza pe cei vechi de cateva secole bune. In al cincilea rand, icoanele nu sunt simboluri filozofice, ci sunt simboluri religioase, doamna. In al saselea rand, religia nu este nici mit, nici abstractie, nici filozofie, ci este mod de viata. (Cu ateii si agnosticii trebuie s-o iei usor. Prima carte pe care trebuie sa le-o recomanzi este DEX-ul.) In DEX, doamna Romanet, cuvantul abstract inseamna „deducţii logice, teoretice, fără legătură cu datele sau cu faptele concrete. 2. Adj. Conceput în mod prea general, prea teoretic; p. ext. greu de înţeles din cauza lipsei de ilustrări concrete. 3. S.n., adj. (Cuvânt) care are sens abstract (1). ♦ Abstract verbal = substantiv care provine dintr-un verb şi exprimă acţiunea verbului respectiv. – Din lat. abstractus, germ. abstrakt, fr. abstrait.”. Abstract este multiculturalismul marxist (a se face diferenta dintre multiculturalism si educatie multiculturala – vezi Sclavii fericiti de Ovidiu Hurduzeu) pe care vreti sa-l bagati pe gat romanilor fara voia lor, caci multiculturalismul marxist ramane mereu doar la stadiul de teorie si utopie fara realizare practica in viata individului. Or, religia este expresia autentica a practicii spirituale in viata omului. In fine, doamna, sunteti o fantasma a psihologiei de ghetou. Ar fi trebuit sa veniti cu argumente tari si sa sustineti ca nu e adevarat atunci cand manualul de religie invata ca omul este pacatos si imperfect din nastere. Daca omul era fara de pacat din nastere, atunci spiritul religios al omului nu mai inventa stiinta pe care o practicati abuziv astazi. Ati uitat ca psihologia isi are radacinile in religie. Daca ati ajuns intr-un asemenea hal incat sa spuneti ca religia naste „tulburari psihice”, scuzati-ma, dar sunteti handicapata.

Se impun cateva intrebari la care trebuie sa raspundem:

Se preda religia in scolile din Romania? Da. Sunt icoane in scoli? Da. Cine sunt cei care se impotrivesc religiei din scoli si icoanelor din scoli? Daca vom fii atenti cine sunt oamenii care declanseaza aceste miscari, vom vedea ca sunt ateii si agnosticii (vezi humanism.ro). Pe langa ei, mai sunt corupti si cativa fraieri care spun ca sunt crestini, dar fara sa sesizeze de cine sunt manipulati. Astora li se adauga masele deculturalizate ale unei societati post-comuniste ce a ramas cu traume colectiviste din perioada comunista. Ce tactica folosesc ateii si agnosticii? Ei se dau drept „aparatori” ai celorlalte religii si culte din Romania. Ei invoca la tot pasul ca ii apara pe musulmani de discriminare, pe mozaici de discriminare, etc.. In fond, daca faci un sondaj in Plazza sau Carrefour intreband musulmanul sau mozaicul daca se simte discriminat de religia din scoli, vei ramane surprins sa aflii ca nu se simte deloc discriminat. Ba din contra, el e multumit ca romanul e religios si are un Dumnezeu, spre deosebire de occidental. Nu-i de mirare ca in toamna trecuta toate religiile din Romania au fost impotriva scoaterii simbolurilor religioase din scoli. Ateul si agnosticul au invatat bine scoala totalitarismului din era comunista: pentru a te impune, trebuie sa inciti minoritatile si sa creezi miscari artificiale de strada sub egida multiculturalismului marxist mascat in democratie. Am fost vara asta in Eforie Nord si am vorbit cu o multime de musulmani pe tema asta. Nici unul, dar absolut nici unul nu se simte discriminat in Romania. Omul religios, indiferent de religia lui, nu are ne-simtirea si impostura ateului sau a agnosticului. Problema este logica – cum poate un om care nu are nici un fel de convingere religioasa sa lupte pentru drepturile unui om religios? E falsitate pe fata si multi prosti sunt corupti. „Libertatea de constiinta” pe care o invoca la tot pasul este deviza marxismului, sub ea s-au facut crimele din comunism in Romania, caci pentru Marx, religia era „opiul popoarelor” si „expresie a mizeriei reale”, tocmai ceea ce sustine doamna psiholog Romanet. Deschide ochii si vezi realitatea asa cum e ea! Pentru mine este infricosator cum unii tineri nu observa asa ceva. Or i-a prostit internetul, or i-a indobitocit televizorul. Citim carti, dar ar trebui sa mai citim si istorie, si filosofie, si teologie, si analize asupra culturii si civilizatiei, nu numai romane de duzina din colectia Cotidianul si din colectia „Raftul Denisei”.

As vrea sa inchei cu un adevar rostit de Papa Benedict al XVI-lea in data de 1 aprilie 2005 intr-o Conferinta la Fundatia Vita e Famiglia:

Musulmanii nu se simt amenintati de fundamentele noastre morale crestine, ci de cinismul unei culturi secularizate care neaga propriile fundamente. Si chiar si concetatenii nostrii evrei nu se simt ofensati de referinta la radacinile crestine ale Europei, intrucat aceste radacini provin de pe muntele Sinai: poarta cu sine glasul care s-a facut auzit pe muntele lui Dumnezeu si ne unesc in marile orientari fundamentale pe care Decalogul le-a oferit omenirii. Acest lucru este valabil si in ce priveste referinta la Dumnezeu: nu mentionarea lui Dumnezeu este cea care ii ofenseaza pe membrii altor religii, ci mai degraba tentativa de a fauri comunitatea umana absolut fara Dumnezeu.

Cat priveste cazul in care ateii si agnosticii vor reusi sa scoata religia si icoanele din scoli, am a le spune cuvintele lui Unamuno: „Voi invingeti, dar nu convingeti. Invingeti pentru ca posedati un exces de forta brutala; nu veti convinge pentru ca a convinge inseamna a gandi. Iar pentru a gandi aveti nevoie de ceea ce va lipseste: ratiunea si dreptatea in lupta voastra”. Citatul e luat de aici.

12 responses to “Sa despicam firul in patru

  1. Strict ca barfa, psiholoaga de la mine din liceu a avut tupeul jegos sa le spuna colegilor ca secretul profesional este aparat in cazul meseriei ei de faptul ca orice pacient o poate da in judecata, in vreme ce preotul poate imprastia relatari de la spovedanie in voia cea buna. M-a lasat cu gura cascata…

    Cat despre psihologie, o fi avand ea radacinile in filosofie, dar e un fruct mort si napadit de mana. E o facatura distrofica si dizarmonica: la ce te astepti de la un esafodaj care intuieste un „subconstient” fara sa-i vada pandantul: Supraconstientul.

  2. toata polologhia asta ti-o bazezi pe supozitia falsa ca ala e cabinet de religie, ceea ce arata ca ai citit in diagonala.
    ALA E CABINET DE STIINTE EXACTE, RECTE MATE, FIZICA SI ALTELE.
    Ia sa vedem, acum cum reformulezi, ca sa iasa tot bine?

  3. Arhi, din cate am inteles, nu e cabinet de fizica, e de religie, dar se preda in el si fizica. In cazul asta, se poate face alt cabinet si pt. fizica – „are un CABINET DE RELIGIE si acela este clasa in care fiica mea din clasa a III – a va invata despre stiintele exacte si socio – umaniste”, spune doamna. Din ce spune doamna se vede clar ca dansa e impotriva religiei din scoli si a icoanelor. Dar sa iesi in strada cu humanism.ro la brat, e josnic, pute. Uita-te si tu ce tip de argumentare handicapata au. Daca ce spune aici doamna psiholog e logic si real, eu de maine ma fac ateu, sunt foarte sensibil la argumente eu. Lucrurile nu se rezolva asa. Intr-o scoala normala poate exista pentru fiecare disciplina un cabinet, nu trebuie sa iesi in strada cu ateii si agnosticii……

    Si daca nu se potolesc apele, s-ar putea sa iasa in strada si reprezentantii tuturor religiilor din Romania, sa vedem atunci „care pe care”……… La asta nu s-a mai gandit nimeni….. Adica ateul are voie sa jigneasca sentimentele religioase ale credinciosului, dar credinciosul nu are voie ca pacatuieste. Sa vezi cand o vrea sa pacatuiasca ce face……

  4. Poate ala sa fie linistit si cabinet de religie, el nu e cabinet de „crestinism ortodox”. Ar fi bine sa fie acolo neste elemente budiste, musulmane, catolice, eventual chiar protestante. Altfel nu mai e cabinet de religie, ci cabionet de indoctrinare ortodoxa…

    Iar daca e, asa cum am inteles eu, sala de clasa, adica acolo se executa si niste lectii de fizica, matematica, limba romana, decorul e cu atat mai nepotrivit…

  5. Desigur, sunt de acord sa aducem si Coranul pentru musulman in cabinetul de religie. Nu e nimic rau. Asta e adevaratul invatamant multicultural, nu cum vor astia de la humanism.ro sa scoata definitiv religia si simbolurile religioase din scoli. Dar spune-i asta si lui Remus Cernea ca sa priceapa si el. Eu cunosc musulmani care stau la ora de religie ortodoxa de placere ca sa afle si altceva nou. Asta nu inseamna ca se convertesc la crestinism. Ei raman in religia lor, dar vad cum e si alta religie. Asta e ideea principala pe care nu o vad ateii si agnosticii. Eu daca as fi intr-o tara musulmana, as sta de placere la lectia de religie sa vad ce invata si Mahomed. Asa se ajunge la adevarata cunoastere. Repet, asta nu inseamna nici sincretism, nici convertire.

  6. din SUA se vede bine punctata aceasta analiza. Trebuie sa intelegem cu totii ca religia nu poate sa dispara din INVATAMANTUL DE STAT. Statul trebuie sa armonizeze culturile, nu sa le desfiinteze ca in Occident. Romanii sunt mult mai destepti decat multi dintre europeni. Cand romanii erau europeni cu acte in regula la Crestinism, occidentul nici nu era format. Ateii sunt liberi sa nu faca religia in scoala daca se simt ofensati. Dar sa-i lase pe cei religiosi sa-si marturiseasca credintele. Am un feeling ca in Romania nu se va ajunge la conflict inter-cultural ca in occident…. suntem prea destepti.🙂

  7. Bune zis, nenea Catrinoiu, e bine sa ne uitam si in ograda altor religii. Si daca posedam macar rudimente de metafizica e cu atat mai bine, pentru ca vom sfarsi prin a pricepe ca Celalalt nu e Bau-bau.

  8. Doamna psiholog e usuor tulburata. In text sustine ca profesoara de religie „si-a facut biserica, o biserica a ei” pentru ca mai la vale, in „argumentatie sa sustina ca e vorba de propaganda ortodoxa. Ma rog, ar fi inutil sa i se explice ca ortodoxia nu admite femeile in preotie, ori ca biserica nu e a cuiva a lu’ Gelu sau a lu’ Margareta ci, conform dogmei a lui Hristos. Complicat.
    Se pare ca doamna e jenata la respiratie de „monopolul bisericii ortodoxe romane”. Adica si ortodoxa si romana! Mai globalizant putin, si concurential in spiritul economiei de piata, pare a zice/ gandi madama.
    „Copilul nu diferentiaza intre mit, reprezentare si simbol deoarece capacitatea lui de gậndire opereaza cu simboluri concrete, nu cu cele abstracte.” Pai e clar. Nu-i mai invatam nici matematica pe copii, din cauza de abstractiune. Cel mult pana la nivelul: „am doua mere, mai primesc unul, cate am?”. Ca pe urma extragere radacinii patrate din cinci portocale poate provoca traume definitive micutilor.
    „Mesajul transmis copiilor de catre religie si profesorul de religie este ca omul, din nastere, este pacatos” – nu e mesaj. Se cheama invataturi. Iar mai departe intr-un superb exercitiu de suprainterpretare si extrapolare isi imagineaza deja cum ajuns la adolescenta pruncul se va deda unei vieti astetice de privatiuni etc. Dincolo de faptul ca e o gogomanie afirmatia e lipsita de suport. Invatatura vorbeste despre principiul pacat- penitenta, iar felul in care e conceputa si predata ( dupa stiinta mea materia) isi propune ca odata cu initierea in dogma crestina sa explice si raportul elementar dintre fapta si asumare responsablitatii pentru aceasta, fie ca-i spunem, cainta, pedeapsa etc.
    Acum mai bine de treizeci de ani, neavand sansa unor lectii de religie in scoala, m-am multumit cu putinul capatat in familie. Era ceva, dar insuficient. Ma gandesc ca in lipsa unei auto-instructii in domeniu, as fi fost, mai inainte de orice, un handicapat cultural, care ar fi crezut ca Armagedonul e o institutie politica fondata de Ciuvica, apoi ca „lasati copii sa vina la mine” se refera la wonderland-ul lui Michael Jackson, ca, apoi, cocosul lui Sf. Petre era ingredientul principal pentru un coq au vin etc.
    Sa respecti dreptul la optiune e una. Sa respecti multi-culturalitatea si multi-confesionalitatea e, asemenea, respectabil. Sa admiti chiar dreptul cuiva de a opta pentru ateism e, din nou, in regula. Dar de aici pana la … La urma urmei ne obsinuim cu ideea ca gradina lui ( am voie sa spun Dumnezeu? ) e mare si infrastructura e neintretinuta.

  9. „din punct de vedere religios, suntem integrati in religie, doamna, nu in stat” – nu vreau sa te critic, sau sa intru in dezbatere contra cu tine, nici pe departe, dar asa oricine poate sa spuna, afirmand despre toti, ca din punctul de vedere x suntem in x… de fapt cred ca e mai ok sa spunem ca nu prea suntem nici pe unde… adica suntem cam pe nicarii.

    asa ca io cred ca nu prea exista un punct de vedere religios, ci eventual puncte, ca sunt mai multe religii, iar cu spiritualul e alta poveste si io nu l-as confunda, sau ma rog suprapune cu religiosul, pentru ca se pot isca serioase probleme.

    dar, sa te apuci sa pictezi peretii unei clase de scoala in „motive” religiaose ma duce cu gandul la o problema… atat religioasa (acele simboluri si-au pierdut din sacralitate tocmai prin astfel de „initiative… si evident prin multe altele) dar si psihica… a doamnei cu pricina, sau a conducerii scolii. deci, indiferent de cum si ce se argumenteaza treaba pute.

    iar biserici cred ca sunt destule si nu prea mere lumea la ele… asa ca mai bine sa-i scoata pe copii la o plimbare pana la slujba de duminica dacat sa dea banii scolii pe astfel de chestii…

    parerea mea… si se prea poate sa ma insel.

    numa bine

  10. oedip, e buna ideea cu plimbarea copiilor la biserica. sunt de acord cu tine ca exista mai multe puncte de vedere pt. ca sunt mai multe religii, dar toate religiile sunt de acord ca simbolurile religioase trebuie se ramana acolo unde sunt acum. aici problema se discuta in termeni de pro sau contra, adica religios sau ateu. cine e ateu, e liber sa fie si e liber sa nu stea la ora de religie, dar sa nu imi interzica mie sa nu fac religie in scoala ca nu e normal. eu vreau ca plozii mei sa faca religia in scoala.

    danieloctavian, mi-a placut asta – „Nu-i mai invatam nici matematica pe copii, din cauza de abstractiune.”

Comentariile sunt închise.