Nimicul limbutiei

Despre nimic nu se poate spune nimic atunci cand scoti cate o „cioara” pe gura. Pentru nimic e o nimicnicie sa iti ceri si scuze. Singurul bun pe care il poti primi in cazul asta e sa ti se toarne cenusa in cap de catre un prieten sau potential prieten. Desi vrei sa te imbunatatesti, iti dai seama ca tot un ticalos ai ramas. Nu ai progresat cu nimic pentru ca ai ramas un nimic. „Adevarul vine din auzite” se spune undeva. Si iti auzi adevarul nimicului tau atunci cand tipi si dai cu pumnul. In rest, e liniste de mormant. Tacerea anonimatului e singura salvatoare. Nu degeaba pustnicul fuga in afara lumii. Fuge si lasa in urma lui nimicul limbut al lumii pentru a se elibera de nimicnicie. Despre nimic nu se poate spune nimic.