Drama umanismului ateu – Henri de Lubac

Asta trebuie citita.

Cardinalul Henri de Lubac a consacrat aceasta carte celor trei doctrine din secolul al XIX-lea care au crezut ca se pot lipsi de Dumnezeu in incercarea de a da seama despre existenta omului si despre sensul vietii sale pe pamant: pozitivismul lui Auguste Comte, marxismul, reprezentat de clasicii sai Karl Marx si Friedrich Engels (dar si de premergatori ai lor precum Ludwig Feuerbach sau Joseph Proudhon), si vitalismul lui Friedrich Nietzsche. Tuturor acestora, autorul le contrapune nu atat doctrina Bisericii Catolice, cat ideile fecunde intrupate in cartile celui mai mare romancier al aceluiasi secol: F.M. Dostoievski. Pe urmele sale, Lubac considera ca epoca noastra este sortita sa-l regaseasca in cele din urma pe Dumnezeu: „Pamantul, care fara Dumnezeu n-ar putea inceta sa fie un haos decat devenind inchisoare, este, in realitate, campul maret si dureros unde se plamadeste fiinta noastra vesnica. Astfel, credinta in Dumnezeu, pe care nimic nu o va smulge din inima omului, este singura flacara in care se intretine, omeneasca si divina, speranta noastra.”

Anunțuri

5 răspunsuri la „Drama umanismului ateu – Henri de Lubac

  1. Henri de Lubac se insala. Nu atunci cand diagnosticheaza ce poate fi omenirea „fara Dumnezeu”, ci atunci cand respinge sentimental ipoteza unei astfel de omeniri.

    De fapt, daca s-ar fi uitat mai atent in doctrina catolica, ar fi vazut ca aceasta ipoteza nu este doar ne-naturala, adica hipnotica, fantastica, pur imaginara, ci necesara in mersul lucrurilor.

    Ma tem ca in materie de rau mai sunt destule trepte de coborat.

  2. Henri de Lubac, in respectiva carte, face aceeasi greseala ca toti teologii ce au o cunoastere superficiala a lui Nietzsche: limiteaza intreaga filozofie a acestuia fie la nihilism, fie la vitalism. Ori, pentru cititorul avizat e deseori clar ca in scrierile lui Nietzsche se afla o intreaga metafizica (a se vedea si Heidegger in acest sens … sau chiar Rudolf Steiner). Problema cu Nietzsche este faptul ca intelegerea cititorului se loveste de prima treapta a limbajului, trepta la care eternul mustacios nu e altceva decat un mare trickster, aidoma unui Loki.

  3. Pot sa spun ca Nietzsche are dreptate atunci cand vorbeste despre socialism, multiculturalism, feminism, utilitarism, globalism, progres, etc. Dar cand vine vorba despre crestinism, devine mult mai grav decat ceea ce as putea numi „inconsecevnta logica”. Sa accepti Vechiul Testament si sa incriminezi Noul Testament („carte in care domina un miros de bigoti si spirite marunte”) – e lamentabil din partea unui intelectual de talia lui Nietzsche. Sa mai spui si ca „e „pacat fata de spirit” pe care il poarta pe constiinta Europa literara” faptul ca Noul Testament e unit cu cel Vechi in Biblie…. Pai sa ma ierte Nietzsche, dar fara Noul Testament (sau fara Biblie in totalitatea ei) nu stiu daca Europa mai avea azi Literatura. Asta ca sa nu fiu rau si sa mai adaug Patericul.

    In plus, in unele pasaje din Nietzsche se vede foarte clar parerea de rau a acestuia pentru „iesirea din religie” a europeanului. Nu o spune pe fata, dar se vede clar pentru cine cunoaste cat de cat crestinismul.

    Cum au spus-o unii comentatori, cred ca Nietzsche a fost victima singuratatii atunci cand a vorbit despre crestinism.

  4. Da, ai dreptate, vorbind despre inconsecventa logica a lui Nietzsche. Insa, privind din punct de vedere traditionalist, se poate deduce ce alimenteaza revolta lui: transformarea profunda pe care credintele antice au suferit-o in crestinism. Per se, Nietzsche este un spirit antic, un presocratic „pagan” (nu imi place eticheta, dar o folosesc in lipsa unui termen mai potrivit).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s