Profesorul Gottfried despre conservatorism, nationalism, globalism si Romania

Recomand interviul de mai jos realizat de Mircea Platon.

Stimate domnule profesor Paul Gottfried, in recenta dumneavoastra carte de memorii (Encounters: My Life with Nixon, Marcuse, and Other Friends and Teachers, ISI Press, 2009) mentionati la un moment dat ca, in ultimii ani, ati fost mai publicat, citit, intervievat si recenzat in estul Europei, in Polonia, Croatia, Rusia sau, acum, iata, in Romania, decat in SUA. De ce? Ce anume va face atat de popular in estul Europei?
– Desi nu se poate spune ca as fi cel mai citit ganditor american in estul Europei, e uimitor cat de bine sunt primite cartile mele recente de catre est-europeni, prin comparatie cu americanii si cu vest-europenii. Lucrul se datoreaza, cred eu, faptului ca est-europenii, traind in orbita sovietica, au fost mai putin expusi la modernitatea tarzie reprezentata de presa vestica si de creatorii de discurs politic occidentali. De aceea, est-europenii nu gasesc nimic „discutabil” in scrierile mele critice, ba chiar sunt de acord cu rezervele mele privitoare la un anumit numar de idei fixe occidentale. Printre lucrurile pe care le critic se numara teoria conform careia America are misiunea de a converti intreaga rasa umana la ultima versiune de democratie, folosirea conceptelor de „diversitate”, „antirasism” si „antifascism” pentru a inabusi vocile critice sau razboiul purtat de stat impotriva conceptiilor traditionale asupra rolului barbatului si femeii si impotriva familiei „burgheze” traditionale. Spre deosebire de „progresistii” din Romania si din alte tari ale estului Europei, nu cred ca Europa Occidentala trebuie sa serveasca drept model „democratic” pentru fostele tari-satelite ale Uniunii Sovietice. Dupa parerea mea, Europa Occidentala e o regiune in plin picaj, caracterizata prin declin demografic, prin inlocuirea a ceea ce erau altadata natiunile crestine cu imigranti musulmani din Lumea a Treia si printr-un asalt continuu al statului si al birocratiei UE impotriva identitatii nationale. Nu inteleg de ce Romania ar trebui sa ia Olanda, Franta, Belgia, Spania ori (Doamne fereste!) Germania ca model social pentru societatea romaneasca. Si banuiesc ca est-europenii se intreaba acelasi lucru. [… citeste restul interviului in Ziarul Financiar ].

56 responses to “Profesorul Gottfried despre conservatorism, nationalism, globalism si Romania

  1. Bogdan Duca despre Eminescu: ” Din punctul meu de vedere însă, publicistica lui Eminescu nu poate fi considerată un model. Marele poet, al cărui talent literar nu îl contest (şi nici nu sunt în măsura de a o face) a fost un jurnalist agresiv, antisemit şi deloc înţelegător faţă de valorile liberalismului clasic. Acest fapt trist, poate fi confirmat oricând de simpla lecturare a publicisticii eminesciene.”

  2. Domne, Duca asta e relevant doar ca produs al elitei. Duca, Neamtu, adulmeca doar duhoarea masculului dominant dupa care il serveste. Asa l-a servit Duca pe Patapievici cind a fost cu A treia forta, asa l-a servit pe Tismaneanu cind a fost cu Gottfried, etc. Indivizii astia sint de fapt nemaipomenit de utili; prestatia lor il lamureste rapid pe orice om in privinta puterii de-formatoare a elitei romanesti actuale.

  3. Ma bucur sa vad ca pe forumul de discutie al unui interviu cu un reputat ganditor conservator american, tot eu sunt subiect de discutie. Inseamna ca sunt foarte important!

    Interesant interviul desi am si cateva rezerve: din el se deduc si anumite frustrari personale ale profesorului Gottfried in relatia acestuia cu neoconservatorii. Mai ales partea din finalul interviului e neconvingatoare.

    Cat despre modelele de democratie: nu exista alternative la democratia occidentala. E un fapt, iar profesorul Gottfried este exagerat de modest atunci cand considera ca nu ar trebui sa urmam modelul occidental de democratie…. Cu toate relele, cu toti „neoconservatorii rai” si adunatura de stangisti, gay, feministi, neomarxisti si ce or mai fi ei, parca tot e mai ridicat nivelul de trai si este mai multa libertate la NY si Paris decat la Moscova sau Belgrad, nu?

  4. Domnule Duca, va pun o intrebare: dumneavoastra, daca ati fi un prolific profesor cu o opera scrisa si cu carti premiate si publicate la edituri academice din SUA , si apoi ar veni cativa ratati neoconi / progresisti si ar pune mana pe media si nu vi s-ar mai recenza cartile , ati fi frustrat sau nu?

    Democratia occidentala nu e big governmentul dlui Tismaneanu si al neoconservatorilor.

    Cat priveste publicistica lui Eminescu, ea poate fi considerata un model prin stilul ei ironic si necrutator neegalat pana in ziua de azi. In ea nu e nimic antisemit.

  5. Evident ca as fi frustrat, dar nu as vrea sa se vada lucrul acesta in discursul meu public. In definitiv este dreptul firesc al oricarui cetatean ce patroneaza un jurnal, un post tv, radio sau un blog, sa decida cine ce si despre cine scrie… Intr/o democratie autentica nu exista, ca in Romania, CNA.

    Democratia occidentala si-a trait, cred eu, momentele de glorie in SUA lui Reagan si Marea Britanie a lui Thatcher. Iar o caracteristica specifica a administatiei Reagan a fost capacitatea de a pune la aceiasi masa si la lucru pe toti conservatorii.

    Cat despre Eminescu, fiecare este liber sa isi aleaga modelul.

  6. Legatura dintre interviul lui Gottfried si Duca e tocmai in „vanatoarea” de „antisemiti” la care se deda Duca, in adevarat spirit neoconservator de genul celui deplans de Gottfried.
    cat despre Eminescu si alegerea modelului, e adevarat ca fiecare e liber sa isi aleaga modelul, dar e important cum ne motivam alegerea modelului. Or, in cazul lui Duca, alegerea modelului (Reagan, Thatcher) si respingerea lui (Eminescu) sunt motivate prin niste platitudini jalnice.

  7. “Liberals stand for freedom rightly understood”, spunea Kuehnelt-Leddihn. Adica libertatea inteleasa in acord cu invatatura crestina. Din acest punct de vedere, Eminescu este de fapt liberal, indreptindu-si critica impotriva acelei generatii de politicieni care credeau in capacitatea nelimitata a statului de a schimba societatea si omul. Intilnim acest gen de critica de la Burke si Soloviov pina la Ortega y Gasset si T. S. Eliot (ca sa nu mai pomenesc de enciclicele Centesimus Annus si Rerum Novarum !) Faptul ca dl. Duca considera ca „liberalismul clasic” este victima acestor critici, ii demonstreaza nu atit saracia duhului, cit mai ales nestiinta sa de carte. Ma intreb cum de ii mai poate suporta profesorul Barbu platitudinile…

    Cit despre Eminescu si atitudinea ICR fata de cultura nationala, un neasteptat (de bun) articol aici:

    http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/eminescu360909.pdf

    PS

    Bine ca interviul este insotit de fotografia profesorului Gottfried. In felul asta are si Mircea Mihaies posibilitatea de a face un comentariu.

  8. Evident, off topic:

    Este dreptul domnului Gheorghe Stratilat si al celor care semneaza cu nume de personaje de roman istoric sa il admire cat doresc pe publicistul Mihai Eminescu.
    Eu, in marea mea incultura, nu vad in insailarea ideologica a gandirii lui Mihai Eminescu, un model pentru mine. Si cred ca este un drept al meu.

    Dar daca domnul Gheorghe Stratilat ma face nestiutor de carte pentru ca nu sesizez liberalismul din gandirea lui Eminescu ci mai degraba percutez negativ la opiniile domniei sale cu privire la problema evreiasca, la nationalismul rasist al acestuia (de exemplu, il acuza pe istoricul Xenopol ca fiind o combinatie de „jidan” si grec-deci nedemn de a participa in polemicile politice din viata romaneasca), acest lucru este chiar jignitor.

    Cat despre Centesimus Annus si Rerum Novarum (corect ar fi fost ca domnul Stratilat sa le puna in ordinea lor fireasca- cronologica si ideatica), aceste documente difera substantial intre ele Si in Mihai Eminescu ele nu se regasesc, oricat de stiutor de carte ar fi domnul Stratilat. Sau daca domnia sa considera ca se pot regasi elemente comune, sfatul meu este sa puna mana si sa scrie un articol pe tema aceasta… Ar fi util pentru toata lumea.

    Si pe mine, cel care suferind de saracie cu duhul, nestiinta de carte si condamnat la a a spune platitudini, un articol scris de domnul Stratilat m-ar ajuta foarte mult in cercetarea mea doctorala ce vizeaza tocmai doctrina sociala a Bisericii Catolice (despre care, apropos! cea mai mare platitudine despre care se poate spune este aceea ca e unitara).

  9. Domnule Duca,

    Este intotdeauna un eveniment fericit cind discuti cu cineva care are simtul esentialului. De pilda, vad ca din comentariul meu ati reusit sa retineti ordinea cronologica inversa in care mentionasem cele doua enciclici.

    La drept vorbind, mi s-a parut mai elegant sa pun comentariile dumneavoastra pe seama nestiintei de carte decit pe seama lipsei de onestitate. Observ insa nu-mi acordati nici o sansa. Astfel, in raspunsul dumneavoastra preferati sa nu tineti cont ca propusesem identificarea criticii sociale a lui Eminescu drept „liberala” in temeiul unei anumite definitii a liberalismului, respectiv cea a lui Kuehnelt-Leddihn (vedeti aici articolul respectiv: http://www.acton.org/publications/randl/rl_article_47.php )

    Nu am spus despre doctrina sociala a Bisericii catolice ca ar fi unitara; cred insa ca, pentru perioada moderna, ar putea fi sesizata o continuitate a acestei doctrine la nivelul criticii liberalismului.

    „When I speak in Asia, in South America, Africa, Australia, or Europe, I have no trouble in identifying myself as a liberal. In the United States, where time-honored expressions are so easily confounded, I have to begin with explanations,” spunea Leddhin in incheierea articolului sau. Ostilitatea fata de traditiile nationale, pe care Gottfried o considera specifica neoconservatorilor, se explica si prin faptul ca traditia nationala (Eminescu, in cazul de fata) functioneaza precum o sita prin care pot fi cernute toate aceste concepte amestecate (confounded). Bunaoara, cel de „moderatie”. In ce scop sint ele amestecate, ne-o spune tot Gottfried: construirea imperiului politic global, idee atit de draga dlui Duca si a mentorului sau intru „conservatorismul schimbarii”.

  10. Dl Duca devine brusc scrupulos la datorie atunci cand e vorba sa-si apere stapanii. De exemplu, a reusit performanta de a critica „liberalismul crestin” al lui Bonhoeffer in acelasi timp in care lauda cartea lui Riemen. Ca „liberalul crestin” Bonhoeffer a murit pentru credinta lui nu mai conteaza, nici pentru Duca, nici pentru maestrii lui, care stiu sa traiasca bine de pe urma necredintei lor. Dl Duca (si altii de aceeasi teapa) e scrupulos cu Bonhoeffer ca sa poata fi bland cu stapanii lui. Dl Duca e scrupulos cu Eminescu ca sa poata fi bland cu Israelul, adevarat exemplu de liberalism si de lepadare de nationalism si de pretentii mesianice.

  11. Bine, necredinta ramine, la nivelul acestei lumi, singura afacere cu adevarat profitabila, orice ar spune Pascal. Credinta lor e de fapt cea la care ar trebui sa fim atenti, indiferent ca e vorba de ortodoxia-manga (o forma de kitsch pretins ortodox care a inceput sa bintuie cu atit mai viguros cu cit se bucura de recomandarea eminentelor traditionaliste – vezi http://cristianstavriu.wordpress.com/ ), de ortomocsie (de la versiunile neognostice, spiritualiste ale lui Baconsky, Plesu si A. Manolescu, la cel al amatorilor de mintuire prin tehnici isihaste) sau de ortodoxia socio-umanista a lui Patapievici sau Neamtu. In ce-l priveste pe Duca, omul a luat, dupa cum ii e firea, cite putin din toate.

  12. red square:

    Ceea ce astepti de la Bonhoeffer nu poti pretinde de la Riemen. Exista o masura a lucrurilor, iar tocmai aceasta asumare a masurii lucrurilor reprezinta, dupa mine, adevarata moderatie.
    Cat despre rationamentul dumneavoastra, el este, sper, la fel de neadevarat ca si cel care spune: „domnul, domnisoara, doamna red square e ingaduitor/ingaduitoare cu Eminescu pentru a fi scrupulos cu Israelul”,
    Iar a-l aprecia pe Bonhoeffer va poate aseza sub lupa critica a domnului Stratilat, care denunta, pe buna dreptate, straniile deformari recente ale crestinismului.

  13. bonhoeffer era un exemplu de om care traieste ceea ce predica. ca dl duca devine brusc interesat de puritatea dogmatica a unui om care a facutr ceea ce maestrii dlui duca nu fac, adica a fost onest, chiar daca „liberal”, e un lucru trist. pentru ca, la urma urmeelor, masura comuna de care vorbeste dl duca asta e: caracterul.

  14. nu vad de ce un secularizant ca riemen e considerat de marea noastra „elita”conservatoare un mare conservator in vreme ce un bonhoefffer e scuturat dogmatic.
    bonhoeffer e protestant. OK! dar riemen ce e? dar tismaneanu ce e? dar patapievici ce e ? dar plesu ce e?

  15. @ Gheorghe Stratilat:

    Unde greseste Mihail Neamtu? Aceasta este Romania reala, ba inca descrisa din scaunul unui tren de „rang” superior. Sunt sigut ca daca Mihail Neamtu ar fi calatorit cu un tren personal, daca ar fi avut ocazia sa relationeze mai mult cu locuitorii „Romaniei profunde”, textul ar fi fost si mai dur.
    E un fapt (si din pricina acestui fapt prefer sa ma numesc neoconservator si nu paleoconservator) acela ca satele romanesti sunt departe de idealul pasunismelor teoreticienilor de ieri si de astazi.
    In satele romanesti se bea, in satele romanesti se omoara cu toporul, in satele romanesti se violeaza. In satele romanesti credinta in Dumnezeu este putina, in satele romanesti carciuma este unicul stabiliment social frecventat.
    Departe de a fi idilic, taranul roman este doar murdar, agresiv, betiv si redus intelectual. Sunt fapte acestea. In satele romanesti trebuie sa aveti simtul poetic al lui Alecsandri pentru a asculta Miorita, altfel urechile va vor fi „mangaiate” de boscorodeli bachice.
    Mitul „Romaniei profunde” rurale este la fel de periculos ca orice alt mit politic lipsit de consistenta pragmatica. De fapt este un mit teoretizat la universitati si biblioteci din mari orase (eventual de prin California), predicat de actori ce cunosc mai bine Parisul decat judetul Ialomita, dar care propun romanilor ceva ce acestia nu au avut niciodata: o Romanie mirobolant crestina, pe „picior de plai, pe-o gura de rai”.
    Acesti teoreticieni sunt aceiasi oameni care prefera sa vada in boemia erotico-socialisto-atee a lui Eminescu un model, ignorand cu frica confruntarea cu sondarea realitatii facuta de un conservator crestin precum I.L. Caragiale,

    Coborati in realitate! Vizitati satele romanesti! Cand faceti excursii nu va rezumati la siturile turistice ci mergeti in Romania reala, cea de la Lehliu, cea de la Ciulnita, cea de la Tariverde, cea de la Valearini sau Rusaiesti ca si din alte sute si mii de sate, este Romania profunda pe care ar trebui sa o vedeti.
    Ah! Si nu mai imi spuneti ca vinovati de mizeria de la tara sunt comunistii. Comunistii sunt vinovati de mizeria din orase, sunt cei ce au distrus abia incropita societate urbana umpland orasele cu tarani proletarizati.
    Taranul a fost la fel tot timpul. Cititi macar Rascoala lui Liviu Rebreanu- sa vedeti acolo viol! Au fost la fel poate de dinainte de Burebista, care, saracul, a incercat sa scape pe stramosii nostri de boala care ii distruge si acum: bautura.
    Taranii au fost la fel si in timpul lui Mihai Viteazul, care a trebuit sa ii lege de glie ca sa lupte pentru o neatarnare pe care ei nu o intelegeau…

    Coborati in realitate domnilor si sigur veti gasi ceva de facut pentru o Romanie mai buna!

  16. discursul dlui duca imi aduce aminte de politicele lui patapievici. daca literatura rusa a iesit din mantaua lui gogol, neoconii romani au iesit din (sau au ramas in) „fecala” lui patapievici.

  17. Daca-l consideram pe Rebreanu drept un TRU care-si publica grozaviile la gazeta e normal sa fim impresionati de relatarea violului din roman. Ala da viol! ce pacat ca Rebreanu n-a furnizat mai multe detalii, nu-i asa d-le Duca? de parca n-am fi înteles premisele si evolutia conflictului sau tehnica literara folosita în cazul romanului obiectiv.

    Fara îndoiala ca dl. Duca sau dl. Patapievici înteleg, dar una-i socoteala si alta-i tocmeala. Violarea coanei Nadina de catre tarani sau a duduii Elena de catre Comisie sunt mai condamnabile decît violarea memoriei, a dreptului sau a proprietatii. Taranul român iubitor de dreptate, pastrator de memorie, printre putinii detinatori de proprietate lasata de stramosi si pastrata cu truda de-o viata, trebuie blamat. Iata ce apara NEOconservatorii!

    Pe dl. Neamtu îl astept cu impresii dupa o calatorie de sîmbata noapte în cartierele londoneze. Se spune ca ochiul stapînului îngrasa vita. Iar daca n-o poate îngrasa de-adevaratelea, o poate maguli, vorbindu-le de rau pe celelalte.

  18. Draga Vili, am sa raspund si la eseul lui Tismaneanu despre Kristol, dar dupa Gaudeamus. Il astept atunci si pe prof Tismaneanu sa raspunda.

    Domnule Duca, stiti care e mentalitatea stalinista a neoconilor? Faptul ca ei nu vor sa revigoreze satul distrus de comunisti, ci ei continua munca inceputa de comunisti de a distruge satul.

    Ati vazut ce spune Medaille? El nu face apologoa agraritatii, ci vrea un echilibru intre oras si sat. Asta e economia libertatii.

    Intrebarea e urmatoarea: cu ce propuneri economice vine libertarianul Patapievici de salvare a satului? Cu nici una! Deci e continuatorul lui Stalin.

    Satul romanesc e decazut in proportie de 50 % din cauza comunismului, dar nu e mort asa cum abereaza Neamtu in revista Pravda de UE – Dilema veche. Sa-i fie rusine profesorului Neamtu pentru ingineria financiara, politica si culturala la care participa.

  19. Mihail Neamtu, in revista Dilema veche, spune ca satul romanesc e distrus de prea multele subventii care i se acorda („politici asistentiale”). Omul e „neoliberal” sadea si vrea sa rada tot. Si de asta minte, ca de obicei. Sau e ignorant. Sau si una si alta, fiindca iata ce spun taranii:

    http://www.ziua.net/display.php?data=2009-09-30&id=259357

    Cu „analize” boulene ca ale lui Neamtu ne ducem cu totii de rapa. Dar in tara Pataplesilor merge si asa.

  20. Mihail Neamtu are dreptate. Taranii au inceput sa aiba o mentalitate de asistati. Traiesc din subventii si pentru subventii. Nu stiu sa isi vanda eficient marfa si….Statul ar trebui sa o faca pentru ei?

    Domnul „Gogu” se pare ca nu intelege ca cele spuse de Mihail Neamtu nu intra neaparat in contradictie cu ce solicita agricultorii (fapt consemnat in articolul citat din „Ziua”): solicitarea Agrostar de reducere a TVA-ului este o masura …neoliberala.

    Un Stat minimal este un Stat care lasa banii in buzunarele cetatenilor si nu ii cheltuieste (prost sau bine, ramane sa discutam) in numele acestora.

    Dar din pacate se pare ca anumiti conservatori (dintre cei de pe aici) confunda economia cu un soi de patrimoniu cultural si cred ca daca Statul va intretine o agricultura ineficienta, face un lucru…util.

    Merele spaniole si prunele frantuzesti sunt cel putin la fel de bune decat cele romanesti si este dreptul oricarui cumparator de a decide singur ce fructe si legume isi pune pe masa. Atata timp cat produsele agricole romanesti nu se remarca prin calitate, subventionarea lor este un pacat impotriva oricarui platitor de taxe si impozite din tara aceasta. Cat despre taranii care nu se pricep sa isi faca treaba, au deplina libertate de a isi schimba locul de munca dar nu au dreptul moral de a cere ca munca lor ineficienta potrivit legilor pietei sa fie platita de catre o natiune si asa saraca.

  21. @ domnul Catrinoiu:

    Satul romanesc este ca vai de capul lui din zorii modernitatii romanesti. Improprietariri si reimproprietariri populiste, de la Cuza incoace, au distrus agricultura ca si satul.
    Comunistii, cu CAP-urile lor, industrializare si sistematizarea satelor au distrus si orasele. Taranii au fost transformati in „oraseni” desi ei inca nici nu stiau cu ce se mananca viata la tara.
    Mediul rural nu a promovat niciodata valoarea la noi. Masa de manevra electorala, usor manipulabili, taranii romani nu au nimic in comun cu fermierii conservatori americani, care sustin spiritual America profunda.
    Romania rurala a votat in interbelic cu cei de la putere („Dati/mi guvernul si va dau parlamentul”- principiul cheie al democratiei interbelice) iar dupa 89 cu Iliescu si Basescu. Unde este conservatorismul valorilor?
    Avem nevoie de regenerarea unei aristocratii romanesti. Unei aristocratii a spiritului dar si a valorilor materiale. Nu pe tarani trebuie sa fundamentam schimbarile ci pe….boieri.
    Unde sunt acesti boieri? Ei trebuie sa se nasca, sa devina din noi.
    Sunt de acord, nu la emanatii comunismului trebuie gasita gena acestei noi aristocratii burgheze (caci capitalismul trebuie sa fie mobilul sau economic) ci la cei de maine!
    Nici Plesu, nici Patapievici, nici Liiceanu, nici Neamtu, nici Platon, nici Duca, nici Catrinoiu nu pot fi autentici „boieri ai mintii”. De ce? Deoarece abia ne trezim la realitate. Dar putem sa fim parintii acestei elite ce trebuie sa vina.

  22. Taranii spun ca prunele frantuzesti ale dlui Duca sunt subventionate si ca intra in concurenta neloiala cu prunele taranilor romani. Dar, ca niste adevarati slugoi, neoliberalii nostri considera politicile asistentiale ale altora legitime, in vreme ce politicile noastre asistentiale sunt ilegitime.

    Despre sistemul de subventii incrucisate numit „piata libera” e vorba. Vreti sa radeti, neoliberal, tot ce se mai produce in Romania. O sa mancati prune din China. Eventual din alea manipulate genetic, ca asa e neoliberal, productiv si eficient. Intelectuali de eprubeta infulecand mancare din eprubeta si producand idei de eprubeta. Si fertilizand, in vitro, niste viitori „boieri” ai mintii.
    Dlui Duca ii pute totul de prin Romania, de la pruna, la taran. Singurele prune comestibile de pe aici sunt, se vede treaba, doar domnia-sa si cu Neamtu: „prune juice” pentru elita constipata.

  23. @rob roy

    n-ai citit in viata ta un tom de economie politica dar o dai inainte cu parerile…

    romania profunda e cam lenesa si betiva!

  24. Subventiile nu sunt bune nicaieri. Nici in Franta, nici in Romania. Daca doriti sa participam la un concurs de genul: care stat se doreste mai protectionist si, implicit, mai imbacsit fiscal si socialist, atunci da, putem sa incepem sa concuram cu francezii. Ba chiar si cu suedezii…

    Insa eu doresc romanilor o cultura a libertatii si a responsabilitatii, le doresc sa fie pe picioarele lor, feriti de orice forma de tiranie, inclusiv cea perversa, mascata de un paternalist costisitor.

    Cat despre OMG- punctul meu de vedere a fost facut public si pe blogul meu: cred ca aceasta campanie impotriva OMG-urilor nu este altceva decat inca un prilej pentru acesti neobolsevici ce se ascund sub numele de ecologisti, de a mai castiga niste bani ” cinstiti”. Mai cred ca OMG/urile ar face inutile multe organisme si NGO-uri internationale dedicate tarilor din lumea a treia. Or, e bine sa avem niste saraci si flamanzi ca sa avem sa traim de pe urma lor, nu?

    Asa ca da….voi manca prune modificate genetic dar nu voi contribui la aparitia unor intelectuali: cred ca a sosit momentul sa scapam de tagma asta care e responsabila moral de toate crimele politice comise de la 1789 incoace.

  25. pai da, baietii din gasca asta a „neoconilor” asa gandesc, fiind neoliberali (na, numai „neo”), precum domnu’ duca: fara subventii, ca, na, statu’ e asistential. doar ca, se fac a pierde dansii din vedere, taranu (nu, fermieru’ francez etc.) e subventionat. asa ca cum (nu scuzati cacofonia) ar putea concura neo-fermieru’ (sic!) roman cu produsele occidentale?! prin propria lui munca, ni se va spune.
    lipsa subventiilor pentru tarani e explicabila direct prin scarba unora fata de sat, asa cum mai este el. taranu’ nostru ar munci, e harnic, doar ca stie (sau simte) ca e condamnat sa piara… si de cine?! (ma apuca nervii…).

    toata ideologia astora e putreda: prefer ceva autentic, nu un amalgam de „neo” (apropos, vad ca domnu’ tismaneanu tot organizeaza e-parastase in blogosfera dansului…), ci tot clasicii. nu „conservatorismul schimbarii”…

  26. Taranul roman niciodata nu a votat cu comunismul asa cum abereaza Patapievici. Apoi, ca satul roman e distrus pe jumatate, nu vad de ce nu s-ar putea regenera. Problema e ca elita sectara Patapievici – Neamtu nu vrea regenerarea satului, ci disparitia lui.

    @ dl Duca: spuneti ca Eminescu e antisemit pentru ca folosea cuvantul „jidan”. Dar in sec 19 acest cuvant nu instiga la ura impotriva evreilor. Potrivit rationamentului dumneavoastra, inseamna ca Biserica Ortodoxa Romana era antisemita pana in 1945 pentru ca in toate cartile de cult in loc de cuvantul „evreu” era cuvantul „jidan” sau „jidov”.

    Dumneavoastra judecati o realitate culturala si lingvistica din sec 19 cu proteze ideologice postmoderne, adica aveti o mentalitate de stangist pentru ca traduceti trecutul.

    „Avem nevoie de regenerarea unei aristocratii romanesti. Unei aristocratii a spiritului dar si a valorilor materiale. Nu pe tarani trebuie sa fundamentam schimbarile ci pe….boieri.”

    Si boierii credeti ca sunt corportistii? Sa fim seriosi. Boierul aristocrat se formeaza numai daca are proprietati imense de pamant cum avea Ghika, etc. Pana in 1954 Romania avea boieri aristocrati formati nu de capitalism sau socialism, ci de distributism.

  27. Aristocratie capitalista? Proprietate capitalista? Poate chiar crestinatate capitalista? Oximoron peste oximoron. Chiar nu stii ca economia capitalista s-a construit pe baza expropierii, a jefuirii taranimii si a bisericii, a lichidarii culturale si fizice a adevaratei aristocratii, aia care a refuzat sa accepte transformarea persoanei in combustibil pentru masina de tocat carne umana care produce in masa bunuri si servicii. Cine au fost primii anti-capitalisti? Marxistii sau ecologistii? Nu, aristocratii (aia produsi pe cale naturala nu prin fertilizare in vitro) si biserica. Dihotomia capitalism/socialism e o mare vrajeala. In esenta avem de-a face cu una si aceeasi modernitate, care se fundamenteaza pe negarea fundamentala a principiilor crestine si care poareta numele de economism. Capitalismul hraneste socialismul si vice-versa.
    Cat despre apologia sat vs. oras, nu i-o mai imputa aiurea lui Mircea Platon, ca nu asta scrie omul in Romania Profunda. Baiatul chiar te-a rugat sa-l citesti inainte sa-l critici. El spune clar ca Romania Profunda este reprezentata nu de taranul violator, a carui existenta nu o neaga, ci atat de elitele rurale cat si de cele urbane, alea care au mai ramas si ca, atata timp cat satul a fost sat, si orasul a fost oras, adica nu conglomerat de malluri si adunatura de toxicomani. Nu e nimeni atat de tampit (nici eu) ca sa conteste acuratetea cu care Rebreanu ii descrie pe unii tarani (nu pe toti, ca si Tutea si Staniloae tot de la sat au venit). Dar se pare ca sunt unii valeti ai „noii boierimi” (normal, noul conservatorism = noua boierime = conservatorismul schimbarii = schimbarea conservatorimsului) care chiar ne considera intr-atat de idioti incat sa ne faca sa credem ca o plimbare nocturna prin periferiile New Yorku-lui sau ale Detroitu-lui e mai sigura decat o plimbare prin Ciulnita sau Tandarei. In plus, in SUA, taranul (de la sat sau de la oras) beat si dedat la violuri si talharii mai are si arma de foc. Dar poate le legalizam si pe astea la recomandarea lui Neamtu, Patapievici si a comisiei prezidentiale ca si asa invatamantul nostru (subventionat foarte subtirel – de la Hayek si Friedman citire) produce idioti pe banda rulanta. Ne mai trebuie doar arme si droguri (recomandate si ele de cuplul cultural roman Patapievici/Basescu Elena), ahhh, si era sa uit, sex & rock’n roll ca sa fie totul perfect, ca-n State. Gandirea voastra funciarmente ideologica, ergo eretica, introduce dihotomii acolo unde ele nu exista (ex: capitalism/socialism, care se rezuma de fapt la tehnoglobalism) si le neaga pe cele care exista de fapt (Cetatea lui Dumnezeu/Cetatea Omului). In fond, Ilie Catrinoiu e rezonabil si vorbeste de o anume proportionalitate cu privire la aspectele pozitive si cele negative ale satului romanesc. El zice ca ar fi fifty/fifty. Poate ca nu e proportia corecta dar oricum, cert este ca avem de-a face cu o proportie (si asa a fost de cand lumea). Or, nu exista solutii ingineresti, social-ingineresti, la lupta dintre bine si rau care se duce deopotriva in sufletul omenesc si in societatea oamenilor. Asta e cea ce nu inteleg modernii in general, inclusiv neo-conservatorii, sau nu vor sa inteleaga, pentru ca sunt motivati de alte interese decat binele semenilor lor. Or cine este aici “ideologul”? Catrinoiu cu al lui fifty/fifty, sau liderul de galerie Neamt care trambiteaza din strafundul cutiei toracice, asemeni lui Nicolae Ceausescu odinioara : “Jos cu satul! Hai cu toti la bloc!”?
    Nu cred ca urbanismul este solutia la problemele pe care le avem, nici ruralismul, asta fiind si pozitia lui Mircea Platon de fapt, care este rastalmacit aiurea de copii de minge ai elitei calcata pe coada datorita faptului ca Platon a dat-o in vileag, aratand ca este „o elita think tank care nu reprezinta pe nimeni”. In ceea ce ma priveste, cartea lui nu e perfecta dar acuzatiile de ruralism sau si mai mult de legionarism, sunt profund tembele. Cat despre solutie? Aceeasi din anul 33 incoace. Crestinismul. Ca mod de viata, nu ca ideologie. Cu cat va fi mai mult cu atat va fi mai bine. Cu cat va fi mai putin, cu atat va fi mai rau. Or, aceasta opinie ma distanteaza atat de liberali („neo-conservatori”) cat si de socialisti, care in locul lui Hristos ne propun tot felul de „solutii” si de “maini invizibile” care valorifica prostia si rautatea vizibila, ca dupa aia sa ne acuze ca suntem milenaristi care chipurile am vrea sa facem raiul pe pamant.
    Ne scandalizam de faptul ca Patriciu vrea justitie privata dupa ce ne-a intoxicat Patapievici&Co. ani de-a randul cu gandirea lui Friedman, Mises si Rothbart. Cu toate acestea, libertarian-conservatorul cu pricina (alta curata-murdarie) n-a pregetat sa se suie in fruntea institutiei de stat numita ICR care promoveaza sub-cultura omului recent pe banii nostri (ai taranilor prosti care nu intelegem deviza “prin noi insine”, nici nu intelegem de ce trebuie sa fim vaccinati de urgenta de catre Glaxo&Co., tot pe banii nostri si pe riscul nostru, impotriva gripei porcine), in conditiile in care un search pe Amazon pentru traduceri din Noica, Vulcanescu, Tutea, Steinhardt te lasa cu buza umflata. Sa ne mai lase cu fecalele lui. Din mantaua lui Gogol a iesit marea cultura rusa. Din fecala lui vedem ce-a iesit, cel putin din punct de vedere cultural.

  28. Domnule Racu,

    pun pariu ca nu ati citit mai nimic din hayek, m.friedman si ceilalti; dar trancaniti in continuare pe nervii unora si in reviste de mare adancime si specialitate [gen (ne)Rost]

    chestia cu economia capitalista care l-a asuprit pe tararan cred ca e luata dintr-un epigon marxist (asta imi zicea si vecinul cu 5 clase, dar pe el il intelegeam…)

    asa ca, lasati-ne cu analizele astea de doi bani si mai bine concentrati-va pe doctorat (daca scrieti o teza cum faceti in Rost, mai bine apucat-va de altceva…; ar fi mai onest din partea dvs)

  29. dl vili, ca de obicei, supravegheaza doctoratele altora. daca nu cadea ceasca era, cu siguranta, secretarul organizatiei de baza. dl vili, probabil, a terminat un doctoorat. dar asta nu i-a folosit la nimic. el tot un neterminat ramane. dl racu are dreptate, oricat s-ar oftica vili (care doar la oftica e bun).

  30. dl racu vorbeste ca un om civilizat, dar marlanii nu pot pricepe. si atunci scuipa seminte, de la galerie.
    obtuzitatea cu care vili si a lui ceata sustine ca nu se poate sa-l citesti pe friedman/hayek si sa nu te fi convins (ca, adica, daca nu-ti place inseamna ca nu l-ai citit) imi aduce aminte de marxistii care te roaga (atunci cand nu te pot sili) sa citesti fie pe tanarul marx, fie pe batranul marx ca sa te convingi.

  31. Diferenta dintre noi doi domnul Vili este ca, spre deosebire de dumneavoastra, eu nu i-am citit numai pe Hayek si Friedman ci am mai citit si alti autori. Cate un Polanyi, MacPhesron, Lasch (cine-or fi aia?), ba chiar si ganditori crestini de diferite confesiuni precum Maritain sau Yannaras, care au numai „cuvinte de lauda” la adresa capitalismului, fapt care nu-i impiedica de nici un fel sa repudieze la fel de ferm marxismul. Evident, junii defensori ai neo-liberalismului autohton, spalati pe creier de curriculum-ul actualei elite, nu prea au cum sa digere o atare pozitie. E un pic mai complexa decat ce invata ei la scoala. In plus, spre deosebire de domniile lor, l-am mai citit (tot extracurricular) si pe Marx, iar in urma lecturarii autorului in cauza am ajuns la concluzia ca nu se poate critica marximsul de pe pozitiile „neo-liberalismului”, ci dimpotriva o critica robusta a marxismului trece cu necesitate prin critica „neo-liberalismului”, intrucat ambele sisteme se fundamenteaza pe premise comune: economismul, productivismul, machiavellismul, etc. adica tot ceea ce se gaseste la antipodul crestinismului. De aceea sunt deranjat de faptul ca gandirea cu pricina se auto-eticheteaza conservatoare, ba chiar crestina. Si incerc si eu sa demonstrez ca nu este cazul. Daca veti reusi sa-mi aduceti si argumente, nu doar flegme forumiste, in sprijinul une pozitii contrare (pe care le puteti publica, dupa gust, intr-o revista de mai mare sau mai mica adancime) va garantez ca ma voi pleca in fata autoritatii argumentului bine fundamentat.

    PS: Pentru Bogdan – zici ca taranii au votat tot timpul cu Iliescu si Basescu. Dar daca nu ma insel, si tu ai votat cu Basescu, ce sa mai vorbesc de Tismaneanu, Patapievici, Neamtu. Vedeti ca si voi sunteti tarani.

  32. Dle Racu,

    ca sa va intorc „favorul”, nu ma dati pe spate daca cititi Yannaras (marxism soft in Libertatea Moralei) sau Maritain; cat despre polanyi sau c.lasch, sunt deja „fumati” de mine; asa ca lasati-o balta cu „flegmele”, ati scuipat ideologic impotriva vantului, v-ati murdarit si dati vina pe altii….

    yannaras e ultrasecundar in discutiile despre capitalism, mai cautati, mai incercati si alti autori…

  33. si inca ceva: cand o sa produceti primele 200 pagini scrise cursiv, argumentare precisa si nu insailari despre marxism, capitalism, liberalism etc, poate o sa va iau in serios…

  34. Alexandru Racu:

    Inainte de orice tin sa iti multumesc pentru faptul ca ma tot faci „june”. Din cate stiu eu, sunt cu putin mai batran decat tine. Ma bucur ca nu se observa…
    Apoi, da. Eu am votat cu Basescu dar nu voi mai vota cu el. Marea masa electorala va vota tot timpul cu cei care sunt la putere, insa… Iar cand numele cu care s-au obisnuit dispare de pe buletinul de vot (cazul 2008), vor vota de zor cu cel care le va inspira incredere ca fiind unul de al lor. Micii consumati de Basescu, cateva dansuri si niste tricouri colorate: secretul succesului sau public.

    Apoi, chiar nu inteleg de ce tu, ca si domnul Ilie Catrinoiu, ma tot asociati cu tot ce presupune corporatismul neoliberal (pe care si eu, in nenumarate ocazii, l-am considerat a fi un triumf „capitalist” al marxismului).

    Dar capitalismul nu este reprezentat de corporatiile transnationale si de joculetele pe calculator care ne baga in crize economice.
    Capitalismul, acela real, pierdut dar regasibil, este acel sistem economic fundamentat neideologic pe proprietate, libertate, pe legea cererii si ofertei, ce poate fi bine masurat printr-un etalon (aurul, de exemplu) care sa „acopere” valuta si sa dea seama de economia nationala.
    Capitalismul nu este ideologic si, desi se naste dintr-o stare de spirit teologica, nu este nici macar religios. Este sistemul economic care poate aduce prosperitate materiala si poate asigura acel echilibru fragil dintre nevoia de prosperitate si virtutea obligatorie a libertatii.

    Capitalismul nu e o virtute teologica, dar este un sistem economic viabil. Si, atata timp cat nu este ideologizat, ne ofera sansa bunastarii obtinute prin munca, bunastare pe baza careia sa putem sa cultivam virtutile crestine.

    Nu exista o etica capitalista si acolo unde se vorbeste de asa ceva, avem o problema: corporatism, marxism, orice alta ideologie economica. Exista in schimb reguli ale jocului economic, ce trebuie acceptate chiar daca nu ne convin.
    Jocul economic capitalist nu va eradica saracia dar va oferi prosperitate prin munca cat mai multor oameni. Jocul economic capitalist presupune falimentul, presupune somajul si nevoia de a te adapta tot timpul unor noi conditii de munca.

    Cat despre Yannaras, sunt de acord cu Villi ca nu prea stie ce vrea. Nu o fi el marxist, dar anti-occidentalismul sau este unul ideologic (chiar daca ideologia pe care o profeseaza este una ortodoxa).

  35. Dl Vili vorbeste ca dl Mihai Neamtu. Sau dl Mihai Neamtu vorbeste prin dl Vili. Aceleasi obsesii (doctoratul, ca aia care n-au doctorat n-au nici drept la vorba), aceleasi obtuzitati, aceleasi vederi politice strimbe, aceleasi idiosincrazii…

    Ma rog, si dl Neamtu are dreptul la un nickname.

    Trecem. Mai interesant mi se pare ca si pe acest blog care pune in discutii teme si subiecte explozive se bat tot conservatorii cu neoconservatorii. Stinga aia pe bune nu mai are nici resurse intelectuale, nici lipici la mase ca sa se bage. A ramas sa se lupte stinga asta noua, neo-liberala, neo-conservatoare, in care virfurile de lance sint fosti marxisti convertiti la „valorile” capitalismului.

    Mi se pare interesant de observat si ca mai toti cei care sustin si teoretic un curent conservator, traditional, crestin, de normalitate adica, scriu la Rost. Si toti cei care sustin neo-conservatorismul scriu la Dilema si la Idei in dialog. Poate ca de aia este atit de „dispretuitor” dl Neamtu, aaa, scuze, dl Vili la adresa Rostului – ca e singura revista care le tine piept si inca de la nivelul unui tiraj si al unui impact superior. Cel putin asa mi-a soptit o pasarica de la difuzare. Ca Idei in dialog are vreo 2000 tiraj acum, dupa ce „saracul” Sorin Ovidiu Vantu a bagat ani de zile sute de mii de euro in ea, iar Dilema a cazut si ea la vreo 4 – 5000, in ciuda faptului ca il are in spate pe Dinu Patriciu, cel mai bogat om din Romania, ca are promovare ca la balamuc, plateste salarii grase si are un sediu somptuos; estimp, Rost-ul, facut de voluntari ai luptei nationale, iaca scoate vreo 10.000 de exemplare lunar si este citit nu numai de tovarasii de la Dilema si Idei in dialog, adica, vezi Doamne, de intelectuali, ci si de oameni asa, mai fara doctorate, care insa au ceva de spus in tara asta.

    Dar nici asta nu e asa important. Stiti ce cred eu – om fara doctorat – ca e important? Faptul ca istoria va face pipi pe „adevarurile” vehiculate de neoconservatori, pe cind valorile promovate de adevaratii conservatori, adica de Mircea Platon, Ovidiu Hurduzeu, Alexandru Racu, Razvan Codrescu, Gheorghe Fedorovici, Cristi Pantelimon, Dan Dungaciu (si multi altii care scriu, si scriu bine, la Rost) ramin valabile pina la sfirsitul lumii.

  36. Uitasem! Ca nu degeaba l-am pomenit pe Cristi Pantelimon, cei care chiar vor sa se lamureasca in privinta relatiei capitalism- crestinism, au la indemina o carte consistenta pe aceasta tema scrisa de dl Pantelimon (aparuta la editura Academiei Romane). E rezultatul studiilor sale de doctorat. Are, deci, sanse, sa fie luata in seama de dl Vili si ai sai doctori pe arginti.

  37. vm de revista neRost, care nu se mai distribuie nici prin rodipet sau altele?

    o fituica buna de invelit borcanele toamna…

    lasati vrajelile cu racu, platon cel mic si alti pacalici ai culturii romane, sunt marginali si acolo vor ramane

  38. Eu cred ca se poarta batalia intre oamenii de dreapta: paleoconservatori, liberal-conservatori si neoconservatori, pentru ca nu se poate altfel.

    Ne este prea greu sa luptam cu stanga. Am fi facuti „muci” de forta dialectica si de spectacolul intelectual al stangistilor. Asta e! Sofistii chiar se pricep sa te intoarca din vorbe! Si au si cultura necesara…

    Cand te lupti cu un stangist, ca om de dreapta, discursul tau pare neinteresant, inuman, fundamentalist. Oricum, stangistii nu te vor intelege iar marile mase populare nu vor fi receptive la recursul tau la o morala „desueta” sau la balmajeala ta cu privire la felul in care ar trebui sa arate viitorul.
    Insa cand un om de dreapta polemizeaza cu un alt om de dreapta, lucrurile sunt clare. Vorbim aceiasi limba, schiopatam din acelasi picior, iar raspunsurile sunt previzibile. Mai mult, putem chiar avea satisfactia ca ne „facem prozeliti”, nu?

    Cat despre revistele culturale de la noi: de ce se asteapta cineva ca ele sa fie reviste „de masa”? Sunt doar „decoratiile” culturale ale mogulilor din presa, iar noi, cati scriem prin ele, trebuie sa zicem „bodaproste” ca acesti moguli isi mai doresc inca astfel de decoratii.

    P.S. Domnul Platon ma face cainele lui Tismaneanu si ma compara cu Patapievici. Ma simt onorat pentru comparatie si regret ca sentimentul de prietenie fata de un om poate fi definit ca…”fidelitate canina”.
    Dar in conditiile in care domnul Platon se coboara la acest nivel, nu pot spune decat ca ii primesc promovarea presupusa de insulta: doreste razboi? Il va avea. Dar il va avea asa cum il merita, de fapt: va fi ignorat!

  39. dle Duca, nici nu e prea greu de ignorat dl Platon, are un dar imens de automarginalizare/autovictimizare; de fapt, baietii astia paleo au preluat mult din limbajul (si comportamentul) de stanga

    sunt de compatimit!

  40. Vili are doua luni, o saptamana si trei zile de cand nu-si mai acuza adversarii de legionarism. Pana la urma au fost bune si pastilele alea la ceva.

  41. Mister Vili, revista Rost intr-adevar nu se mai distribuie prin Rodipet, dar prin „altele”, da, dovada ca scoate un tiraj, asa cum am spus, mai mare decit Dilema si Idei in dialog. Prin Rodipet nu se mai distribuie nici publicatiile celor mai mari trusturi de la noi, Ringier (Evenimentul zilei, Libertatea, Prosport etc), Adevarul, Intact (Jurnalul national, Saptamina financiara, Felicia). Sint si aceste firme descalificate in ochii dumitale?
    Motivul opririi colaborarii este ca Rodipet a acumulat datorii imense fata de editorii publicatiilor vindute. Poate nu sinteti la curent, dar Avas tocmai a anulat privatizarea Rodipet si incearca sa dreaga caruta. Daca va reusi, toata lumea isi va relua distributia prin reteaua cu cea mai mare acoperire – inclusiv Rost, care atunci probabil ca-si va dubla tirajul. Rost a fost distribuita prin Rodipet 6 ani – era atunci mai demna de respectul dumitale?
    Cit despre continutul ei, evident esti liber sa-ti placa sau nu. O minima onestitate intelectuala ar trebui totusi sa te indemne la o oarecare cumpanire a cuvintelor – nu de alta, dar mai ciesc si altii Rost si te faci de ris.

  42. @ Vili:

    Ai facut matale un sondaj de esti asa sigur? Deocamadata, Rost se afla in bibliografia unor facultati de teologie si de istorie, ceea ce arata ca Romania profunda nu e chiar asa nespalata si anarhista.

  43. Draga Bogdan,

    M-am referit la tineretea ta (de fapt a noastra) doar la modul generic, caci la urma urmei suntem colegi de generatie. Imi cer scuze daca ai resimtit interventia mea, ce-i drept ironica, ca pe o jignire. Nu stiu insa ce varsta are domnul vili. Cert este ca, spre deosebire de domnia sa, eu mai am si un nume. Ma cheama Alexandru (ca pe tine de altfel), nu Plutarh sau Vili, si ca atare gasesc de cuviinta, din respect fata de propria persoana si fata de cititori, sa nu-mi las totusi balele pe internet asemeni domniilor lor.

    Vasta cultura narcotica a domnului vili (fumator inrait de Lasch, Polanyi si Yannaras) il apropie, ce-i drept, suspect de mult de un anume autor autohton pe care M. Platon il socotea candva mai degraba un comitet decat un autor. Refuz insa sa speculez asupra identitatii misteriosului personaj. Cert este ca eu nu m-am recomandat niciodata ca o somitate in domeniu, ci doar ca un individ care-si exprima propriile idei, la care a ajuns pe baza lecturilor efectuate pana acum. N-am intrat in dezbaterea de pe forum ca sa ma sparg in cv-uri, intrucat din start mi se pare o atitudine de neam prost, daca nu chiar de om prost, lipsit de argumente.

    Dar cred ca deja i-am acordat excesiv de multa atentie domnului vili. Sa-ti raspund tie.

    E de inteles ca, greco-catolic fiind, nu ai prea multe motive sa-l indragesti pe Yannaras. Cu eventualele lui scapari, din nefericire pentru noi, omul are oricum cateva clase bune peste orice a produs cultura romana in ultimii 20 de ani. Sa inteleg insa ca ortodoxia lui e ideologica, dar discursul tau despre tarani, o adevarata mostra de „ura de clasa” (care nu vede in ipostasurile diferite reprezentate de Ion, Gheorghe si Dumitru decat o unica, nefasta esenta taraneasca – ca tot veni vorba de ganditorul grec), care prindea foarte bine cu mici ajustari front page-ul Scanteii din anii 50′, nu e? Aparent nu exista nici o contradictie intre „filozofia libertatii” pe care o profesezi (frate, fara suparare, dar am fost exasperat indeajuns in cei patru ani petrecuti la facultatea lui Preda de discul cu “capitalism, libertate, prosperitate” – ma ia cu dureri de ceafa cand mi-aduc aminte si o reaud again and again in interventiile tale) si legarea de glie a taranului pentru un ideal pe care nu-l intelege, precum si dezlegarea lui de data mai recenta, tot pentru un ideal pe care nu-l intelege nici el nici eu? Dincolo de faptul ca, hranindu-ma din invatatura Evangheliei, nu pot sa accept principul conform caruia omul e facut pentru „piata libera”, dupa modelul analog cu omul si sabatul (dimpotriva piata libera trebuie sa fie facuta pentru om, pentru omul concret, nu pentru umaniatea pe care istoria o imparte in morti de foame si morti spiritual), iti marturisesc ca imi este foarte dificil sa ma hranesc cu piersica cu gust de castravete pe care o cumpar de la super-marketul de aici din Ottawa (aici agricultura eco isi permit doar boierii -ai mintii sau de alt gen). Ce altceva pot sa spun decat ca, declarandu-te incantat de atari modificatiuni genetice, dai dovada de porst gust. Eu unul, din interes propriu, as zice chiar liberal, imi doresc ca taranii autohtoni sa nu fie gatuiti prin strategia dumpingu-lui urmat de achizitionarea pe mai nimic, de catre mari mastodonti agro-industriali. Nu de alta, dar pentru ca sa pot manca si eu o piersica buna. Si eu ii simpatizez pe americani din multe puncte de vedere, si cred ca avem de invatat destule de la ei. Insa aparent tu tii mortis sa importam de la ei ceapa cat pepenele si pepenele cat dulapul – adica te folosesti de ideologia capitalista pentru a aclimatiza printre altele la noi si prostul gust, care crede-ma abunda pe aceste meleaguri (fiecare popor cu calitatile si defectele lui de altfel).

    M-au bucurat si pe mine unele din interventiile tale pe tema capitalismului corporat, pe care le gasesc de bun augur. Nu le neg. Eu doar te-am combatut atunci cand aceste afirmatii s-au intersectat cu altele care le submineaza practic fundamentul, si cu struto-camile de gen aristocratie-capitalista. Insa cand ti-am spus ca desi necesar pentru supravieturiea noastra ca specie, proumbul nu poate sa dea nastere la judecati de valoare, concluzia pe care ai tras-o tu din afirmatia mea de minim bun simt (nici nu stiu exact daca mi-ai raspuns mie, dar asa parea) este ca eu vreau sa instaurez imparatia cerului pe pamant prin mijloace totalitare, si asta pentru ca, pe langa faptul ca nu ma pricep la porumb, nici nu-l consider necesar. Evident, la un asemenea raspuns, nu mai am ce sa comentez.

    Nu am nimic impotriva proprietatii private atata timp cat nu ajungem sa consideram asemeni lui Jonh Locke trupul omenesc proprietate privata vandabila, pentru ca asta inseamna reificare: concept marxist ce-i drept, dar extrem de relevant pentru societatea zilelelor noastre. Si imi doresc o adevarata competitie economica (desi una la care sa se puna si granite etice), una in care taranul betiv sa fie scos de pe piata de taranul gospodar, nu una in care dinozaurii agro-industriali sa stramute toti taranii la oras peste noapte (unde sa poata fi initiati in parfumul ezoteric-speculativ al crestinismului „urban” de secol XXI), continuandu-se astfel urbanizarea dezastruoasa pe care au inceput-o comunistii. Poate ca sunt doar nostalgic si nu exista alternative realiste la acet gen de capitalism care ni se serveste ambalat in discursuri sforaitoare, dar un lucru este cert: chiar daca circumstantele ma vor forta sa inghit ( alaturi de “realpolitik-ul” elitelor ) genul de piersici pe care le mentionam in randurile de mai sus, niciodata n-am sa spun ca-mi place. Asta tine, cred eu, de demnitatea mea umana. Si aceasta carte a adevarului o joc atata timp cat se mai poate juca. Ce altceva pot sa fac?

    De fapt, ca sa nu mai lungim vorba, ca sa te lamuresc cu privire la ce anume cred despre capitalism, te trimit la excelentul eseu publicat pe acest blog al profesorului John Medaille, eseu care porneste de la niste reflectii foarte profunde ale lui Sorin Cucerai, eseu la care subscriu in totalitate. Acestea fiind spuse, promit ca nu mai raspund, intrucat am petrecut cam mult timp pe forumuri saptamana asta si mi-e sa nu se implineasca Doamne fereste prorocia domnului vili cu privire la soarta doctoratului meu.

  44. ca sa raspund „discursurilor sforaitoare” ale dlui Racu, tin sa-i zic doar ca nu sunt si nici nu-l cunosc pe dl Comitet, MN….

    fara sa lungesc vb ca sa nu-l retin de la terminarea studiilor prea mult, precizez ca nu se face primavara cu economisti iesiti peste noapte (John Medaille, un nimeni pe scena „epistemologiei” economice) si distributisme lipsite de orice consistenta practica; intoarcerea la 1800 nu e de bun augur, e plina lumea de experimente in numele…a ceva

    pe scurt, mai cititi, mai cautati…

    ps. lasati-o balta cu Yannaras, in materie de gandire politica nu e luat in seama decat de eventual aderenti PASOK…

  45. Prietene Vili, nu stiu cum se face ca nu reusesti deloc sa raspunzi la problemele care se pun pe acest forum, ci numai vii cu invective despre oameni fara doctorate si fara lecturi. Asta nu mai tine. Oamenii au si doctorate, au si lecturi cu carul. Problema se pune altfel: ce facem cu satul? Il lasam sa moara sau va e frica sa nu se transforme taranul roman intr-un fermier valah?

    „Despărţirea de patima naţionalismului etnocentric va presupune negocierea cu principile economice ale capitalismului şi acomodarea la datele sociologice ale secolului XXI, într-o Europă locuită deja de vaste comunităţi non-creştine, predominant seculare sau musulmane şi, sub raport rasial, de origine asiatică sau africană. Supravieţuirea într-un asemenea melting pot (în care creştinii vor resimţi un dezavantaj demografic) va depinde de actualizarea discernământului spiritual şi arta dialogului cultural.” – Neamtu.

    Daca asta nu e multiculturalism si instrumentalizare a crestinismului prin ACOMODAREA LA DATELE SOCIOLOGICE ALE SEC XXI, atunci ce e? Si nu imi dau seama unde vede Neamtu numai antisemiti in Romania postcomunista? S-a cerut in spatiul public romanesc omorarea evreilor dupa 1945? Dar mai cu seama s-a cerut omorarea evreilor dupa 1989 in spatiul public romanesc? VREAU EXEMPLE, NUME, GRUPARI, POSTURI RADIO SI TV CARE AU DIFUZAT ASA CEVA pentru ca asemenea criminali trebuiesc interzisi. Nu inteleg la cine se refera Neamtu. E confuz ca intotdeauna.

    Prietene Vili, tu la cine crezi ca se refera profesorul Neamtu? Daca se refera la Vadim Tudor si ML, e bine. Dar Vadim Tudor si ML nu ocupa impreuna nici macar 10 % din electoratul romanesc care nu se prezinta la vot, asa ca nu inteleg de ce ii e teama lui Neamtu de Vadim si ML.

    Iar se da mare Neamtu ca el da piept in ID cu marile pericole ale Romaniei?

  46. ca de obicei, esti rupt de realitati; da o tura prin tara si europa si mai vorbim

    pana atunci, ramai cu…romania profunda..care nu exista; e in carciumi….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s