Criza educatiei din Romania

Invatamantul romanesc e in cadere libera mai ales de cand a inceput criza economica globala


1. Educatia in perioada premergatoare crizei economice (2001-2008)


Partea I

Un studiu realizat de Ministerul Educatiei pentru perioada 2001-2008, inaintat de Guvern Parlamentului, arata ca invatamantul romanesc se afla in plin regres. Chiar daca procentul din PIB destinat educatiei a crescut constant in ultimii ani, intre 2000 si 2008 cresterea fiind apropae dubla, de la 3,4% la 6%, cea mai mare parte a lui a fost alocata invatamantului superior, in timp ce testele internationale de tip PISA masoara performantele elevilor din perioada preuniversitara.

Romania aloca educatiei 4,3 % din PIB in anul 2006, in timp ce in Danemarca ponderea era de 8%, in Suedia de 6,9%, in Slovenia de 5,7%, iar in Bulgaria de 4,2%.

Evaluarea PISA din 2006 indica faptul ca Romania se afla in randul tarilor cu un nivel ridicat de analfabetizare in randul elevilor, ocupand locul 47 din 57 de tari participante. De consemnat ca peste jumatate din elevii romani se aflau atunci la un nivel foarte scazut in domeniul citirii, in timp ce la matematica si stiinte, rezultatele PIRLS din 2007 au scazut foarte mult in comparatie cu cele din 2003.

In comparatie cu anul 2001, costul mediu pe student a crescut pana la 5.023 lei in 2008, insa la paritatea puterii de cumparare, Romania si Slovenia inregistreaza cel mai scazut cost, conform raportului Key Data on Education (2009).

Un alt studiu realizat de European Lifelong Learning Indicators si dat publicitatii de fundatia germana Bertelsmann Stiftung arata ca Romania ocupa ultimul loc din Europa, 27, in ce priveste calitatea invatamantului pe durata intregii vieti, iar danezii primul loc, desi, spun realizatorii studiului, acest fapt nu inseamna ca danezii sunt mai inteligenti decat romanii. Pe locul secund se afla Suedia, iar Germania si Franta sunt la mijlocul clasamentului. Clasamentul se concentreaza pe cele patru dimensiuni ale invatarii definite de UNESCO: “invatarea pentru a sti”, “invatarea pentru a face”,  “invatarea convietuirii” si “invatarea organizarii propriei vieti”.

Dr. Jorg Drager, membru al fundatiei Bertelsmann, a tinut sa preziceze ca invatatul nu se limiteaza doar la perioada in care omul se afla in institutiile educationale, ci pe parcursul intregii vieti (http://www.realitatea.net/romanii-pe-ultimul-loc-din-europa-la-invatat-danezii-ocupa-pozitie-fruntasa_738433.html)

„Oamenii învaţă şi la locurile de muncă, în cadrul organizaţiilor politice, în interiorul familiilor şi în timpul activităţilor desfăşurate în timpul liber”, a precizat Drager.

Personalul didactic necalificat nu este una din cauzele defictului calitativ al educatiei, chiar daca in mediul rural exista doar 10% cadre didactice calificate. In mediul universitar, aceasta problema a fost rezolvata inca din anul 2004/2005.

Potrivit raportului PISA pe anul 2006, Romania sta mai bine decat media europeana la acest capitol. Doar 2,2% dintre elevii romani studiaza in tari cu un deficit ridicat de personal calificat, in timp ce media europeana e de 14,9 %.

Aceste date furnizate de catre institutiile internationale de specialitate sunt in acord si cu rezultatele testelor organizate de Ministerul Educatiei. De exemplu, in anul scolar care a trecut, un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au promovat evaluarea la matematica, in timp ce promovabilitatea la bacalaureat a fost de numai 35%.

 

2. Educatia in perioada de dupa inceperea crizei economice (2008-2010)


Incepand cu anul 2008, situatia bugetului destinat educatiei se schimba radical. Desi in anul 2008/2009 raportul elevi/studenti la un cadru didactic era de 11, respectiv 28, spre deosebire de anul 2006 cand raportul era de 14,7 elevi la un professor, sporul natural, salariile personalului din invatamant si disparitia scolilor de meserii se pare ca au cantarit masiv la erodarea sistemului educational romanesc. Cum in orice domeniu rezultatele si efectele se vad dupa 20 de ani de la punerea in miscare a cauzelor politico-economice intr-o societate, in prezent se culeg roadele. Dupa 1990 nu s-a revenit la reinfiintarea scolilor vocationale de arte si meserii, toti tinerii fiind siliti sa urmeze o facultate fara ca toti sa fie capabili sa aprofundeze studiile superioare.

La acest aspect se adauga scaderea drastica a numarului de elevi, in 2008/2009 tineretul cu varsta de scolarizare era in numar de 5.432, fata de 6.450 cati erau  in 2001. Rata de participare la sistemul de invatamant era in 2006 pe unul din ultimele locuri din Europa, devansand numai Bulgaria si Cipru, cu o rata de 56,1 %, fata de media europeana de 63,9 %, fata de Lituania – 67,9% si Polonia – 62,9%.

Elevii romani au o speranta de viata educationala mica, de 16 ani, in comparatie cu media europeana care e de 18 ani.

O alta problema acuta e ca, odata cu inceperea crizei in toamna anului 2008, cresterile procentuale ale bugetului destinat educatiei nu exista decat pe hartie. “Subfinanţarea cronică de-a lungul anilor, în jurul a 3% din PIB, deşi legile prevăd alocarea a 6-7% din PIB şi chiar o diminuare a bugetului educaţiei în 2010, este una din marile probleme cu care se confruntă învăţământul românesc”, spunea Gheorghe Isvoranu, presedintele Federatiei Sindicale din Invatamant „Spiru Haret”, in septembrie (http://www.evz.ro/detalii/stiri/lipsa-finantarilor-si-demotivarea-personalului-problemele-invatamantului-romanesc-907312.html).

In anul 2009, Ministerului Educatiei ii revenea de la bugetul de stat 11,9 miliarde de lei din 579 miliarde de lei cat a fost Produsul Intern Brut. Altfel spus, educatia a primit numai 2,1% din PIB. Din cele 11,9 miliarde de lei, 2,9 miliarde de lei au fost alocate pentru investitii.

In anul 2010, bugetul educatiei e doar de 5,53 miliarde de lei, PIB-ul fiind de 525 miliarde de lei. Educatia a primit pe 2010 doar 1,08% din Produsul Intern Brut.

Cadrele didactice vor avea salarii mult diminuate datorita coeficientilor de ierarhizare mai mici  pentru personalul din invatamantul preuniversitar. Astfel ca un profesor debutant cu studii superioare de lunga durata va avea un coeficient de doar 1,90 fata de 2,10 cat avea pana acum. Conform legii salarizarii unitare, salariile profesorilor din mediul rural  vor fi reduse in 2011 cu pana la 60%.

Daca in 2010, inainte de reducerea cu 25% a salariilor, un profesor cu gradul I si cu o vechime de 25-30 de ani avea un salariu de 2.365 lei, in prezent are 1.774 de lei. Insa din 2011 va avea  142 de lei.

In octombrie 2009, salariul mediu brut in invatamant era de 2.085 lei, iar in octombrie 2010 e de 1.300 lei.

Pentru perioada 2011-2013, Guvernul a anuntat taieri masive in bugetul pentru Educatie, de la 1,08% in 2010 la 1,03% in 2011, revenind sa creasca in 2012 la 1,08%, iar in 2013 la 1,29% din PIB, potrivit Mediafax (http://www.mediafax.ro/social/exclusiv-guvernul-taie-din-banii-alocati-de-la-bugetul-de-stat-pentru-educatie-agricultura-aparare-7259235)

 

3. Concluzii: unde ne aflam in Europa si ce cred romanii


Daca punem in balanta salariul mediu brut pe an al unui profesor din Romania cu cel al unui profesor din Occident, atunci observam mai bine calitatea invatamantului.

Salariul mediu pe an al unui profesor din Romania e de 32.500 lei, ceea ce inseamna aproximativ 13.700 de dolari.

Dintre tarile  membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), salariul mediu anual incasat de un profesor cu peste 15 ani vechime  in invatamantul preuniversitar este de 41.993 dolari. Profesorii din Luxemburg sunt pe primul loc, cu aproape 90.000 de dolari, iar pe locul doi sunt profesorii din Elvetia cu 62.183 de dolari.

Partea a II-a

Astfel ca, 81% dintre romani cred ca profesorii sunt prost platiti si 61% dintre romani sunt de parere ca invatamantul romanesc e de proasta calitate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Startegie (IRES), informeaza evz.ro (http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-cred-ca-scoala-noastra-e-slaba-906864.html), in timp ce doar 36% dintre romani au o parere pozitiva.

95% dintre romani cred ca reinfiintarea scolilor profesionale si de meserii ar fi un lucru benefic, 77% afirma ca tinerii nu sunt pregatiti sa faca fata cerintelor de pa piata muncii, iar 78% cred ca invatamantul e centrat mai mult pe teorie si mai putin pe formarea de competente.

Schimbarile frecvente ale legislatiei din invatamant nu sunt vazute cu ochi buni de catre 86% dintre respondenti, iar 84% dintre cei chestionati sunt de parere ca ar trebui reintroduse uniformele scolare.

Rezultatul imediat al acestor lipsuri in educatie i-au facut pe 91% dintre parinti sa apeleze la meditatii particulare pentru copiii lor, convinsi ca profesorii nu isi fac datoria la scoala.

5 responses to “Criza educatiei din Romania

  1. OFF TOPIC:
    – Demascarea Industriei Muzicale –

    Demascarea Industriei Muzicale [02din10] – De ce ascuns la vedere? : http://www.youtube.com/watch?v=fySQ2SNSCU8

    Demascarea Industriei Muzicale [03din10] – Cine este Rain Man[Omul Ploii]? : http://www.youtube.com/watch?v=mYGYODDVSIE

    Demascarea Industriei Muzicale [04din10] – Omul Ploii : http://www.youtube.com/watch?v=sLfnVm1q8w4

    Demascarea Industriei Muzicale [05din10] – Noaptea Diavolului : http://www.youtube.com/watch?v=LeZbyTxozKQ

    Demascarea Industriei Muzicale [06din10] – Distrugandu-l pe DMX : http://www.youtube.com/watch?v=rzcwKkqdPns

    Demascarea Industriei Muzicale [07din10] – Sacrificarea lui Michael Jackson : http://www.youtube.com/watch?v=_nP0soBPMw4

    Demascarea Industriei Muzicale [08din10] – Infectarea cu Vitiligo a lui Michael Jackson : http://www.youtube.com/watch?v=T5kaVVh-ryM

    Demascarea Industriei Muzicale [09din10] – De ce l-au ucis Illuminati pe Michael Jackson? : http://www.youtube.com/watch?v=Ut0XodxakHw

    Demascarea Industriei Muzicale [10din10] – Depresia lui Eminem : http://www.youtube.com/watch?v=WsZ14qvEguc

  2. Draga Ilie !
    Poate iti „arunci un ochi” pe aici si mai faci curatenie.
    Chiar nu vad legatura cu Michael Jackson si alti baieti de mingi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s