Radu Golban: Umbra imperialismului german in UE

Cercetatorul Radu Golban – economistul care a descoperit datoria istorica a Berlinului fata de Romania – lanseaza o ipoteza socanta: sub acoperirea politicilor europene, Germania s-a intors, de fapt, la vechea sa filosofie hegemonica, responsabila pentru declansarea a doua razboaie mondiale. Sau, poate, nu a abandonat-o niciodata…

In timp ce Europa este numele geografic al continentului, Uniunea Europeana este rezultatul politicilor comune ale membrilor sai. O mai buna intelegere a acestei constructii politice presupune o dezbatere obiectiva privind politica europeana a celui mai mare si puternic stat din UE, Germania.

Un mod de a influenta mediul politic al altor state europene este activitatea diferitelorfundatii germane, care se bucura de o finantare generoasa din parte MAE al Germaniei, acestea actionand in numele diferitor valori universale, insa penetrand politica statelor gazda mai eficient decat diplomatia. In cazul implicatiilor si rolului fundatiei germane Konrad Adenaur in relatie cu proaspat infiintata Fundatie Crestin Democrata a lui Teodor Baconschi, am gasit un nume care m-a facut sa activez memoria istorica. Este vorba despre Holger Dix, directorul reprezentantei „Konrad Adenauer Stiftung” (KAS) din România si Republica Moldova.

Numele Dix coincide cu cel al reprezentantului de frunte al geo-politicii germane, Arthur Dix (1875-1935). Aceasta problematizare a politicii europene a Germaniei este pe deplin justificata in contextul politic actual, deoarece ar putea exista o continuitate care sa preceada eforturile vest-germane postbelice pentru o Europa unita. Ar fi posibil sa se ascunda si astazi in spatele politicii germane in UE si alte ambitii germane? Exista, de asemenea, un element tipic german de integrare in UE a Europei de astazi, care ar putea fi in defavoarea altor natiuni europene?

Parintele geopoliticii este considerat a fi Friedrich Ratzel (1844-1904), geograf si zoolog german, autorul celebrei lucrari „Geografia Politica” (1897). Ratzel si epigonii lui, printre care si Arthur Dix, au impus un asa-numit „determinism geografic”, potrivit caruia starea si dezvoltarea unei natiuni trebuie definita in functie de factori geografici: clima, configuratia solului, pozitie pe harta, etc. Spatiul geografic, cu toate caracteristicile lui, este important (erau de parere geo-politicienii) pentru politica unui stat, pentru istoria lui si, in final, pentru destinul neamului.

Geopolitica evalueaza statele ca fiind dependente de urmarile dezvoltarii legilor biologice. Astfel, conceptiile geopolitice au fost impregnate cu teorii rasiste, social-darwiniste si potrivit politicii demografice a lui Malthus. Cu astfel de argumente, Imperialismul german, care a generat cele doua razboaie mondiale, isi legitima orice agresiune armata, anexionismul si expansionismul ca fiind acoperite de dovezile „stiintifice” ale „cercetatorilor” germani.

[… citeste restul pe CorectNews.com …]

Mai citeste si:

1. Radu Golban: O soluţie pentru ieşirea din criză: recuperarea datoriilor Germaniei din relaţiile comerciale nerespectate cu Romånia. asta e primul text al economistului roman din elvetia care a descoperit in arhive datoria.

2. Aventurile lui Radu Golban, de la arhivele din Basel, in Absurdistan:

Viata linistita a lui Radu Golban, un reputat economist stabilit in Elvetia, s-a schimbat radical dupa ce, documentandu-si lucrarea de doctorat, a descoperit in arhivele din Basel probe referitoare la datoria istorica a Germaniei fata de tara noastra. Cercetatorul s-a trezit brusc intr-o Romanie absurda, inconjurat de intrigi incalcite. Functionari din Guvern, Presedintie si BNR, vanatori de comori, jurnalisti, fosti revolutionari – toti l-au scotocit de „cheia” comorii, dupa care i-au inchis usa in nas. Fara explicatii.

3. Istoria unei datorii istorice: cliringul germano-roman:

In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana. Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat.

4. Creanta germana: Romania nu e interesata sa recupereze 19 miliarde de euro:

Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Autoritatile de la Bucuresti par complet neinteresate de acest subiect si il evita cu obstinatie. Chiar daca, recent, Guvernul a primit oferta de a vinde creanta unor „institutii financiare internationale”.

5. Basescu-Merkel: scenariul pactului secret:

Traian Basescu s-ar fi angajat sa nu abordeze chestiunea datoriei germane in timpul mandatului sau in schimbul sustinerii din partea Berlinului pentru aderarea Romaniei la Schengen. Dezvaluirea vine de la Eugen Anca si invoca drept sursa un consilier prezidential care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Un asemena targ ar echivala, insa, cu renuntarea la creanta in valoare de peste 19 miliarde de euro, fiindca datoria se prescrie in octombrie 2012.

6. Germania a evitat plata datoriilor de razboi, dar a uitat de creanta romaneasca:

Contrar perceptiei generale, Germania nu a platit decat selectiv si sporadic despagubiri de razboi la finalul celei de-a doua conflagratii mondiale, fiind protejata in mod deliberat de tratatele de pace. O slabiciune de formulare face, insa, ca Romania sa fie astazi singurul stat in masura sa ridice pretentii – explica Radu Golban, intr-un interviu exclusiv pentru CorectNews.

7. INTERVIU. Radu Golban, cel care a descoperit datoria Germaniei catre BNR: Daca nu as crede in posibilitatea recuperarii acestor bani nu m-as fi angajat in acest demers:

Radu Golban: As incepe prin a mentiona faptul ca cercetarile in domeniu monetar reprezenta o preocupare mai veche, conturandu-se inca din perioada pregatirii in cadrul doctoratului.
Primele preocupari privind identificarea posibilitatilor de recuperare a datoriilor Germaniei create in urma acordului de cliring semnat cu Romania in anul 1935 s-au conturat in cadrul cercetarilor efectuate pentru elaborarea lucrarii „UEM – incotro?” (publicata in acest an in cadrul unei prestigioase edituri din Romania). In contextul acestui demers, conlucrarea cu d-na conf. univ. dr. Mihaela-Brindusa Tudose (coautor al lucrarii anterior mentionate) s-a concretizat in identificarea soldului. La inceput a reprezentat doar o constatare si un argument in cadrul tematicii cartii; ulterior a devenit o provocare.

8. Mircea Platon: La Loc (Tele)comanda:

Nu de alta, dar nemţii nu au mână bună. Ruşilor, conservatorii germani l-au trimis, în tren blindat, „ca bacilul în eprubetă”, pe Lenin, în 1917. Nouă, în primul război mondial ne-au compromis Partidul Conservator, prin umilitoarea Pace de la Bucureşti (1918), iar în al doilea război mondial ne pregătiseră un „guvern de la Viena” (cu Horia Sima). Nu ştiu cum se face, dar, spre deosebire de Germania burgurilor, Germania imperială modernă a tins întotdeauna să distrugă elitele reprezentative ale altor ţări şi să exporte diktaturi, oameni de mâna a doua şi instabilitate.

9. Iulian Urban: Cine raspunde de [ne]incasarea creantelor externe ale Romaniei ? Ati auzit de CIAMICR ? Cum arata o lege facuta cu dedicatie celor care au vanat creantele Romaniei in 1994:

Intelegem ca atat Legea 29 din 1994 cat si HG 732 din 1994 au fost unele cu „dedicatie” pentru vanatorii creantelor externe ale Romaniei, ce se grabeau sa le valorifice in interes personal avand grija ca Romania sa nu vada un cent din aceste creante.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s